Manifest împotriva adulților

Și nu a tuturor, ci doar împotriva celor care încearcă cu orice ocazie să își bată joc de tineri, mințindu-i ca pe niște copii mici, crezând că îi pot prosti și profita de ei, doar pentru că au 20 de ani! Aveți grijă, veți întâlni la tot pasul astfel de oameni, și chiar dacă la început veți crede că vă vor doar binele, să nu cădeți în plasă! Se uită la voi și vă mint cu nerușinare, vă manipulează cu zâmbetul pe buze pentru a obține ce le trebuie lor, pentru a schimba situația în una mai bună pentru ei, și nicidecum pentru voi. Veți crede că vă dau sfaturi din inimă și îi veți asculta pentru că sunteți siguri că experiența lor de viață vă va fi de folos. Din păcate, acestea sunt doar niște iluzii de care trebuie să uitați. Adevărul este că singura experiență de viață care te va duce undeva, va fi doar a ta, și nu a altuia; orice ai face și pe oricine ai asculta, loviturile de pe traseu sunt inevitabile și totuși puse acolo cu un scop. Decât să încerci inutil să le ocolești, mai bine înveți ceva de pe urma lor.

Singurii adulți în care poți să ai încredere în lumea asta sunt părinții tăi. Și ATÂT. Ai zice că unchii, mătușile și restul familionului intră și ei în categoria celor care mai presus de binele lor, îl vor pe al tău. Nimic mai greșit. Pe măsură ce crești, îți dai seama că toate întrebările acelea puse de ei (Când? Cum? Unde? De ce? Cu cine?), nu intră în discuție de dragul... discuției sau din dragoste pentru tine, ci pur și simplu din dorința arzândă de a se asigura că lui/ei îi merge mai bine ca tine, că el/ea are mai mulți bani ca tine, că are mai mult succes, mai multe lucuri în casă, mai multe alimente în frigider, mai mult orice! Invidia nu contenește niciodată. Și bineînțeles, nici bârfa. Dacă te-ai întrebat vreodată de ce nu îți merge nimic bine, ar fi o idee bună să iei în considerare energia negativă trimisă de toate aceste rude frustrate.

Cât despre adulții străini, ce să mai zicem? Toții cred că dacă ai 20 de ani, ești la fel de naiv ca un copil de 5 ani. Personal, m-am săturat să tot fiu luată de proastă. Este adevărat ca am o față de copil neștiutor și credul, dar asta nu înseamnă că m-am născut ieri. Asta nu înseamnă că nu am trăit și eu în aceeași lume sau că nu știu că există MINCIUNA! Da, acea minciună pe care adulții mi-o spun în față fără niciun scrupul. Și mai mult de atât, m-am săturat de lipsa de respect cu care suntem tratați de cei mai în vârstă decât noi!

Dragilor, să atingeți vârsta de 40 de ani nu este un merit, ci un lucru inevitabil, așa că nu vă mai mândriți cu asta! Iar replicile voastre pline de înjurături, la adresarea noastră cu „dumneavoastră”, nu vă face nicio cinste! Generalizarea tuturor tinerilor ca fiind niște „golani nesimțiți care duc țara de râpă”, nu dovedește decât gândirea voastră încuiată! Iar faptul că vă luați exact de tinerii care au un aspect liniștit, vă demonstrează lașitatea de a vă confrunta cu cineva care v-ar da un răspuns pe măsură.

De bătrâni nu mai spun. Care este problema voastră dacă stăm jos în tramvai? Poate venim de la muncă, de la facultate, de la școală, de pe drumuri, și suntem obosiți. Pe voi cine vă pune să umblați toată ziua? Nu mai are nimeni voie să facă nimic de voi. Mai nou, nu avem voie nici să mâncăm un covrig în tramvai! De ce? Mi-a spus mie un moș - că ei sunt bătrâni și le fac poftă, dar nu au voie să mănânce. De parcă aveam o friptură în mână, nu un ciot de covrig!

Da, știu, am deviat de la subiect. În fine, concluzia este să nu mai căscăm gura la ce zic toți, că mint de îngheață apele, mai ales dacă te văd tânăr și aparent naiv. Nu crezi nimic până nu verifici!